Porturi Traditionale - Costumele Populare Romanesti - Magazin Artizanat online
Vă prezentăm porturi tradiționale așa cum au fost purtate la sfârșitul secolului al 19-lea și începutul secolului al 20-lea, pentru a vă inspira și a vă ajuta să găsiți piese corespunzătoare în magazinul nostru online de artizanat. De-a lungul timpului, costumele tradiționale s-au adaptat la vremurile actuale și nevoile oamenilor. Pânza nu se mai tese în război manual, iar materialele folosite în prezent sunt mai comerciale, mai ușoare și mai ușor de întreținut. Cu toate acestea, farmecul și autenticitatea designului rămân neschimbate, oferindu-vă posibilitatea de a îmbrățișa și sărbători tradițiile și cultura românească într-un mod modern și confortabil.
Vă invităm să explorați magazinul nostru online pentru a descoperi o varietate de costume tradiționale și piese vestimentare inspirate din tradițiile românești, adaptate nevoilor și preferințelor contemporane. Alegeți costumele care vă reprezintă cel mai bine și celebrați cu mândrie moștenirea culturală, îmbinând tradiționalul cu modernul într-un mod armonios și autentic. magazin artizanat online.
Bistrița
Costumul tradițional de femei din zona Bistrița
Femeile purtau o cămașă albă, lungă și largă, cu mâneci ample, numită "ie", brodată în jurul gulerului și la mâneci cu motive tradiționale. Deasupra cămășii, femeile purtau o fustă lungă, numită "fotă" sau "valnic", realizată din lână sau bumbac, în culori vii și cu dungi orizontale. Fotaua era strânsă în talie cu o brâu țesut, numit "brâu de Bistrița", cu un model geometric și culori vii. Peste cămașă, femeile purtau un pieptar scurt și încheiat în față, numit "laibăr" sau "pieptar", confecționat din piele și ornamentat cu mărgele colorate, pene sau blană. Deasupra acestui pieptar, era purtată o vestă deschisă sau închisă în față, numită "ilic". Pe cap, femeile purtau o bonetă sau o basma, în funcție de vârstă și statutul marital.
Costumul tradițional de bărbați din zona Bistrița
Bărbații purtau o cămașă albă, numită "ie", cu mâneci lungi și guler înalt, brodată cu motive tradiționale. Peste cămașă, bărbații purtau o vestă deschisă, numită "ilic", făcută din lână sau piele, în culori închise și decorate cu broderii și nasturi metalici. Pantalonii, numiți "gaci", erau confecționați din lână și ținuți pe loc de un brâu țesut, numit "brâu de Bistrița", cu un model geometric și culori vii. Peste pantaloni, bărbații purtau un șorț scurt, numit "catrință" sau "șorț", confecționat din lână și țesut în culori vii și modele geometrice. Pe cap, bărbații purtau o pălărie înaltă de lână, numită "clop", sau un căciulă de blană, numită "căciulă de miel", în funcție de anotimp și ocazie. Aceste costume tradiționale erau confecționate din materiale naturale și locale, precum lână, bumbac și piele, și erau decorate cu motive geometrice, florale și zoomorfe. Ele erau purtate cu mândrie de locuitorii din zona Bistrița în ocazii speciale, sărbători și evenimente culturale, și reprezentau o parte importantă a identității nationale.
Bran
Costumul tradițional de femei din zona Bran
Femeile purtau o cămașă albă, lungă și largă, cu mâneci ample, numită "ie", brodată cu motive florale și geometrice la guler, piept și mâneci. Peste cămașă, femeile purtau o fustă scurtă și evazată, numită "catrință" sau "vălnic", realizată din lână sau bumbac, în culori vii și decorate cu dungi orizontale sau modele geometrice. Fusta era strânsă în talie cu o curea de piele sau un brâu țesut, numit "brâu de Bran". Deasupra cămășii, femeile purtau un pieptar fără mâneci, numit "laibăr" sau "zăbun", confecționat din lână, piele sau stofă și ornamentat cu broderii și alte elemente decorative. Pe cap, femeile purtau un batic sau o basma, în funcție de vârstă și statutul marital.
Costumul tradițional de bărbați din zona Bran:
Bărbații purtau o cămașă albă, numită "ie", cu mâneci lungi și guler înalt, brodată cu motive tradiționale la piept și mâneci. Peste cămașă, bărbații purtau o vestă fără mâneci, numită "ilic", făcută din lână, piele sau stofă, în culori închise și decorate cu broderii și nasturi metalici. Pantalonii, numiți "gaci" sau "ițari", erau confecționați din lână sau stofă și ținuți pe loc de o curea de piele sau un brâu țesut, numit "brâu de Bran". Peste pantaloni, bărbații purtau un șorț scurt, numit "catrință" sau "șorț", confecționat din lână și țesut în culori vii și modele geometrice. Pe cap, bărbații purtau o pălărie înaltă de lână, numită "clop", sau o căciulă de blană, numită "căciulă de miel", în funcție de anotimp și ocazie.
Câmpulung Moldovenesc
Costumul tradițional de femei din zona Câmpulung Moldovenesc:
Femeile purtau o cămașă albă, lungă și largă, numită "ie", cu mâneci ample și brodată cu motive florale și geometrice la guler, piept și mâneci. Peste cămașă, femeile purtau o fustă lungă și plisată, numită "fotă" sau "vălnic", realizată din lână sau bumbac, în culori vii și decorate cu dungi orizontale sau modele geometrice. Fusta era strânsă în talie cu o curea de piele sau un brâu țesut, numit "brâu moldovenesc". Deasupra cămășii, femeile purtau un pieptar scurt, încheiat în față, numit "laibăr" sau "pieptar", confecționat din piele și ornamentat cu mărgele colorate, pene sau blană. Pe cap, femeile purtau o basma sau o maramă, în funcție de vârstă și statutul marital.
Costumul tradițional de bărbați din zona Câmpulung Moldovenesc:
Bărbații purtau o cămașă albă, numită "ie", cu mâneci lungi și guler înalt, brodată cu motive tradiționale la piept și mâneci. Peste cămașă, bărbații purtau o vestă deschisă, numită "ilic", confecționată din lână sau piele, în culori închise și decorate cu broderii și nasturi metalici. Pantalonii, numiți "gaci" sau "ițari", erau confecționați din lână sau stofă și ținuți pe loc de o curea de piele sau un brâu țesut, numit "brâu moldovenesc". Peste pantaloni, bărbații purtau un șorț scurt, numit "catrință" sau "șorț", confecționat din lână și țesut în culori vii și modele geometrice. Pe cap, bărbații purtau o pălărie înaltă de lână, numită "clop", sau o căciulă de blană, numită "căciulă de miel", în funcție de anotimp și ocazie.
Ialomita
Costumul tradițional de femei din zona Ialomița:
Femeile purtau o cămașă albă, lungă și largă, numită "ie", cu mâneci ample și brodată cu motive florale și geometrice la guler, piept și mâneci. Peste cămașă, femeile purtau o fustă lungă și plisată, numită "fotă" sau "vălnic", realizată din lână sau bumbac, în culori vii și decorate cu dungi orizontale, broderie sau modele geometrice. Fusta era strânsă în talie cu un brâu țesut, numit "brâu ialomițean", cu modele geometrice și culori vii. Deasupra cămășii, femeile purtau un pieptar scurt și încheiat în față, numit "laibăr" sau "pieptar", confecționat din piele și ornamentat cu mărgele colorate, pene sau blană. Pe cap, femeile purtau o basma sau o maramă, în funcție de vârstă și statutul marital.
Costumul tradițional de bărbați din zona Ialomița:
Bărbații purtau o cămașă albă, numită "ie", cu mâneci lungi și guler înalt, brodată cu motive tradiționale la piept și mâneci. Peste cămașă, bărbații purtau o vestă deschisă, numită "ilic", confecționată din lână, stofă sau piele, în culori închise și decorate cu broderii și nasturi metalici. Pantalonii, numiți "gaci" sau "ițari", erau confecționați din lână sau stofă și ținuți pe loc de un brâu țesut, numit "brâu ialomițean", cu modele geometrice și culori vii. Peste pantaloni, bărbații purtau un șorț scurt, numit "catrință" sau "șorț", confecționat din lână și țesut în culori vii și modele geometrice. Pe cap, bărbații purtau o pălărie înaltă de lână, numită "clop", sau o căciulă de blană, numită "căciulă de miel", în funcție de anotimp și ocazie.
Teleorman
Costumul tradițional de femei din zona Teleorman:
Femeile purtau o cămașă albă, lungă și largă, numită "ie", cu mâneci ample și brodată cu motive florale și geometrice la guler, piept și mâneci. Peste cămașă, femeile purtau o fustă lungă și plisată, numită "fotă" sau "vălnic", realizată din lână sau bumbac, în culori vii și decorate cu dungi orizontale sau modele geometrice. Fusta era strânsă în talie cu un brâu țesut, numit "brâu teleormănean", cu modele geometrice și culori vii. Deasupra cămășii, femeile purtau un pieptar scurt și încheiat în față, numit "laibăr" sau "pieptar", confecționat din piele și ornamentat cu mărgele colorate, pene sau blană. Pe cap, femeile purtau o basma sau o maramă, în funcție de vârstă și statutul marital.
Costumul tradițional de bărbați din zona Teleorman:
Bărbații purtau o cămașă albă, numită "ie", cu mâneci lungi și guler înalt, brodată cu motive tradiționale la piept și mâneci. Peste cămașă, bărbații purtau o vestă deschisă, numită "ilic", confecționată din lână, stofă sau piele, în culori închise și decorate cu broderii și nasturi metalici. Pantalonii, numiți "gaci" sau "ițari", erau confecționați din lână sau stofă și ținuți pe loc de un brâu țesut, numit "brâu teleormănean", cu modele geometrice și culori vii. Peste pantaloni, bărbații purtau un șorț scurt, numit "catrință" sau "șorț", confecționat din lână și țesut în culori vii și modele geometrice. Pe cap, bărbații purtau o pălărie înaltă de lână, numită "clop", sau o căciulă de blană, numită "căciulă de miel", în funcție de anotimp și ocazie.
Costumele tradiționale din zona Teleorman erau confecționate din materiale naturale și locale, precum lână, bumbac și piele, și erau decorate cu motive geometrice, florale și zoomorfe. Ele erau purtate cu mândrie de locuitorii din zona Teleorman în ocazii speciale, sărbători și evenimente culturale și reprezentau o parte importantă a identității lor culturale și istorice.
Alba
Costumul tradițional de femei din zona Alba:
Femeile purtau o cămașă albă, lungă și largă, numită "ie", cu mâneci ample și brodată cu motive florale și geometrice la guler, piept și mâneci. Peste cămașă, femeile purtau o fustă lungă și plisată, numită "fotă" sau "vălnic", realizată din lână sau bumbac, în culori vii și decorate cu dungi orizontale, broderie sau modele geometrice. Fusta era strânsă în talie cu un brâu țesut, numit "brâu albănean", cu modele geometrice și culori vii. Deasupra cămășii, femeile purtau un pieptar scurt și încheiat în față, numit "laibăr" sau "pieptar", confecționat din piele și ornamentat cu mărgele colorate, pene sau blană. Pe cap, femeile purtau o basma sau o maramă, în funcție de vârstă și statutul marital.
Costumul tradițional de bărbați din zona Alba:
Bărbații purtau o cămașă albă, numită "ie", cu mâneci lungi și guler înalt, brodată cu motive tradiționale la piept și mâneci. Peste cămașă, bărbații purtau o vestă deschisă, numită "ilic", confecționată din lână, stofă sau piele, în culori închise și decorate cu broderii și nasturi metalici. Pantalonii, numiți "gaci" sau "ițari", erau confecționați din lână sau stofă și ținuți pe loc de un brâu țesut, numit "brâu albănean", cu modele geometrice și culori vii. Peste pantaloni, bărbații purtau un șorț scurt, numit "catrință" sau "șorț", confecționat din lână și țesut în culori vii și modele geometrice. Pe cap, bărbații purtau o pălărie înaltă de lână, numită "clop", sau o căciulă de blană, numită "căciulă de miel", în funcție de anotimp și ocazie.
Costumele tradiționale din zona Alba erau confecționate din materiale naturale și locale, precum lână, bumbac și piele, și erau decorate cu motive geometrice, florale și zoomorfe. Ele erau purtate cu mândrie de locuitorii din zona Alba în ocazii speciale, sărbători și evenimente culturale și reprezentau o parte importantă a identității lor culturale și istorice.
Arad
Costumul tradițional de femei din zona Arad:
Costumul tradițional de femei din zona Arad: Femeile purtau o cămașă albă, lungă și largă, numită "ie", cu mâneci ample și brodată cu motive florale și geometrice la guler, piept și mâneci. Peste cămașă, femeile purtau o fustă lungă și plisată, numită "fotă" sau "vălnic", realizată din lână sau bumbac, în culori vii și decorate cu dungi orizontale, broderie sau modele geometrice. Fusta era strânsă în talie cu un brâu țesut, numit "brâu arădean", cu modele geometrice și culori vii. Deasupra cămășii, femeile purtau un pieptar scurt și încheiat în față, numit "laibăr" sau "pieptar", confecționat din piele și ornamentat cu mărgele colorate, pene sau blană. Pe cap, femeile purtau o basma sau o maramă, în funcție de vârstă și statutul marital.
Costumul tradițional de bărbați din zona Arad:
Bărbații purtau o cămașă albă, numită "ie", cu mâneci lungi și guler înalt, brodată cu motive tradiționale la piept și mâneci. Peste cămașă, bărbații purtau o vestă deschisă, numită "ilic", confecționată din lână, stofă sau piele, în culori închise și decorate cu broderii și nasturi metalici. Pantalonii, numiți "gaci" sau "ițari", erau confecționați din lână sau stofă și ținuți pe loc de un brâu țesut, numit "brâu arădean", cu modele geometrice și culori vii. Peste pantaloni, bărbații purtau un șorț scurt, numit "catrință" sau "șorț", confecționat din lână și țesut în culori vii și modele geometrice. Pe cap, bărbații purtau o pălărie înaltă de lână, numită "clop", sau o căciulă de blană, numită "căciulă de miel", în funcție de anotimp și ocazie.
Costumele tradiționale din zona Arad erau confecționate din materiale naturale și locale, precum lână, bumbac și piele, și erau decorate cu motive geometrice, florale și zoomorfe. Ele erau purtate cu mândrie de locuitorii din zona Arad în ocazii speciale, sărbători și evenimente culturale și reprezentau o parte importantă a identității lor culturale și istorice.
Bacău
Costumul tradițional de femei din zona Bacău:
Costumul tradițional de femei din zona Arad: Femeile purtau o cămașă albă, lungă și largă, numită "ie", cu mâneci ample și brodată cu motive florale și geometrice la guler, piept și mâneci. Peste cămașă, femeile purtau o fustă lungă și plisată, numită "fotă" sau "vălnic", realizată din lână sau bumbac, în culori vii și decorate cu dungi orizontale, broderie sau modele geometrice. Fusta era strânsă în talie cu un brâu țesut, numit "brâu băcăuan", cu modele geometrice și culori vii. Deasupra cămășii, femeile purtau un pieptar scurt și încheiat în față, numit "laibăr" sau "pieptar", confecționat din piele și ornamentat cu mărgele colorate, pene sau blană. Pe cap, femeile purtau o basma sau o maramă, în funcție de vârstă și statutul marital.
Costumul tradițional de bărbați din zona Bacău:
Bărbații purtau o cămașă albă, numită "ie", cu mâneci lungi și guler înalt, brodată cu motive tradiționale la piept și mâneci. Peste cămașă, bărbații purtau o vestă deschisă, numită "ilic", confecționată din lână, stofă sau piele, în culori închise și decorate cu broderii și nasturi metalici. Pantalonii, numiți "gaci" sau "ițari", erau confecționați din lână sau stofă și ținuți pe loc de un brâu țesut, numit "brâu băcăuan", cu modele geometrice și culori vii. Peste pantaloni, bărbații purtau un șorț scurt, numit "catrință" sau "șorț", confecționat din lână și țesut în culori vii și modele geometrice. Pe cap, bărbații purtau o pălărie înaltă de lână, numită "clop", sau o căciulă de blană, numită "căciulă de miel", în funcție de anotimp și ocazie.
Costumele tradiționale din zona Arad erau confecționate din materiale naturale și locale, precum lână, bumbac și piele, și erau decorate cu motive geometrice, florale și zoomorfe. Ele erau purtate cu mândrie de locuitorii din zona Arad în ocazii speciale, sărbători și evenimente culturale și reprezentau o parte importantă a identității lor culturale și istorice.
Bihor
Costumul tradițional de femei din zona Bihor:
Femeile purtau o cămașă albă brodată, numită "ie", cu mâneci largi și guler înalt. Peste cămașă, purtau o fustă plisată numită "fotă" sau "zadie", de obicei în culori vii și cu dungi orizontale. Peste cămașă, femeile purtau un pieptar numit "pieptar" sau "laibăr", realizat din piele și ornamentat cu mărgele colorate și pene. Pe cap, purtau o basma sau o maramă, în funcție de vârstă și statutul marital.
Costumul tradițional de bărbați din zona Bihor:
Bărbații purtau o cămașă albă, numită "ie", cu mâneci lungi și guler înalt, brodată cu motive tradiționale. Peste cămașă, purtau o vestă deschisă, numită "ilic", confecționată din stofă sau piele și decorată cu broderii și nasturi metalici. Pantalonii erau lungi, confecționați din stofă și ținuți pe loc de un brâu țesut. Pe cap, purtau o pălărie de paie sau o căciulă de blană, în funcție de anotimp și ocazie.
Botoșani
Costumul tradițional de femei din zona Botoșani:
Femeile purtau o cămașă albă brodată, numită "ie", cu mâneci largi și guler înalt. Peste cămașă, purtau o fustă plisată numită "fotă" sau "vălnic", de obicei în culori vii și cu dungi orizontale. Peste cămașă, femeile purtau un pieptar numit "pieptar" sau "laibăr", realizat din piele și ornamentat cu mărgele colorate și pene. Pe cap, purtau o basma sau o maramă, în funcție de vârstă și statutul marital.
Costumul tradițional de bărbați din zona Botoșani:
Bărbații purtau o cămașă albă, numită "ie", cu mâneci lungi și guler înalt, brodată cu motive tradiționale. Peste cămașă, purtau o vestă deschisă, numită "ilic", confecționată din stofă sau piele și decorată cu broderii și nasturi metalici. Pantalonii erau lungi, confecționați din stofă și ținuți pe loc de un brâu țesut. Pe cap, purtau o pălărie de paie sau o căciulă de blană, în funcție de anotimp și ocazie.
Brăila
Costumul tradițional de femei din zona Brăila:
Femeile purtau o cămașă albă brodată, numită "ie", cu mâneci largi și guler înalt. Peste cămașă, purtau o fustă plisată numită "fotă" sau "vălnic", de obicei în culori vii și cu dungi orizontale. Peste cămașă, femeile purtau un pieptar numit "pieptar" sau "laibăr", realizat din piele și ornamentat cu mărgele colorate și pene. Pe cap, purtau o basma sau o maramă, în funcție de vârstă și statutul marital.
Costumul tradițional de bărbați din zona Brăila:
Bărbații purtau o cămașă albă, numită "ie", cu mâneci lungi și guler înalt, brodată cu motive tradiționale. Peste cămașă, purtau o vestă deschisă, numită "ilic", confecționată din stofă sau piele și decorată cu broderii și nasturi metalici. Pantalonii erau lungi, confecționați din stofă și ținuți pe loc de un brâu țesut. Pe cap, purtau o pălărie de paie sau o căciulă de blană, în funcție de anotimp și ocazie.
Buzău
Costumul tradițional de femei din zona Buzău:
Femeile purtau o cămașă albă brodată, numită "ie", cu mâneci largi și guler înalt. Peste cămașă, purtau o fustă plisată numită "fotă" sau "vălnic", de obicei în culori vii și cu dungi orizontale. Peste cămașă, femeile purtau un pieptar numit "pieptar" sau "laibăr", realizat din piele și ornamentat cu mărgele colorate și pene. Pe cap, purtau o basma sau o maramă, în funcție de vârstă și statutul marital.
Costumul tradițional de bărbați din zona Buzău:
Bărbații purtau o cămașă albă, numită "ie", cu mâneci lungi și guler înalt, brodată cu motive tradiționale. Peste cămașă, purtau o vestă deschisă, numită "ilic", confecționată din stofă sau piele și decorată cu broderii și nasturi metalici. Pantalonii erau lungi, confecționați din stofă și ținuți pe loc de un brâu țesut. Pe cap, purtau o pălărie de paie sau o căciulă de blană, în funcție de anotimp și ocazie.
Cluj
Costumul tradițional de femei din zona Cluj:
Femeile purtau o cămașă albă brodată, numită "ie", cu mâneci largi și guler înalt. Peste cămașă, purtau o fustă plisată numită "fotă" sau "vălnic", de obicei în culori vii și cu dungi orizontale. Peste cămașă, femeile purtau un pieptar numit "pieptar" sau "laibăr", realizat din piele și ornamentat cu mărgele colorate și pene. Pe cap purtau o basma sau o maramă, în funcție de vârstă și statutul marital.
Costumul tradițional de barbati din zona Cluj:Bărbații purtau o cămașă albă, numită "ie", cu mâneci lungi și guler înalt, brodată cu motive tradiționale. Peste cămașă, purtau o vestă deschisă, numită "ilic", confecționată din stofă sau piele și decorată cu broderii și nasturi metalici. Pantalonii erau lungi, confecționați din stofă și ținuți pe loc de un brâu țesut. Pe cap, purtau o pălărie de paie sau o căciulă de blană, în funcție de anotimp și ocazie.
Dâmbovița
Costumul tradițional de femei din zona Dâmbovița:
Femeile purtau o cămașă albă brodată, numită "ie", cu mâneci largi și guler înalt. Peste cămașă, purtau o fustă plisată numită "fotă" sau "vălnic", de obicei în culori vii și cu dungi orizontale. Peste cămașă, femeile purtau un pieptar numit "pieptar" sau "laibăr", realizat din piele și ornamentat cu mărgele colorate și pene. Pe cap, purtau o basma sau o maramă, în funcție de vârstă și statutul marital.
Costumul tradițional de bărbați din zona Dâmbovița:
Bărbații purtau o cămașă albă, numită "ie", cu mâneci lungi și guler înalt, brodată cu motive tradiționale. Peste cămașă, purtau o vestă deschisă, numită "ilic", confecționată din stofă sau piele și decorată cu broderii și nasturi metalici. Pantalonii erau lungi, confecționați din stofă și ținuți pe loc de un brâu țesut. Pe cap, purtau o pălărie de paie sau o căciulă de blană, în funcție de anotimp și ocazie.
Dobrogea
Costumul tradițional de femei din zona Dobrogea:
Femeile purtau o cămașă albă brodată, numită "ie", cu mâneci largi și guler înalt. Peste cămașă, purtau o fustă plisată numită "fotă" sau "vălnic", de obicei în culori vii și cu dungi orizontale. Peste cămașă, femeile purtau un pieptar numit "pieptar" sau "laibăr", realizat din piele și ornamentat cu mărgele colorate și pene. Pe cap, purtau o basma sau o maramă, în funcție de vârstă și statutul marital.
Costumul tradițional de bărbați din zona Dobrogea:
Bărbații purtau o cămașă albă, numită "ie", cu mâneci lungi și guler înalt, brodată cu motive tradiționale. Peste cămașă, purtau o vestă deschisă, numită "ilic", confecționată din stofă sau piele și decorată cu broderii și nasturi metalici. Pantalonii erau lungi, confecționați din stofă și ținuți pe loc de un brâu țesut. Pe cap, purtau o pălărie de paie sau o căciulă de blană, în funcție de anotimp și ocazie.
Zona Gura Humorului (Bucovina)
Costumul tradițional de femei din zona Gura Humorului:
Femeile purtau o cămașă albă brodată, numită "ie", cu mâneci largi și guler înalt, decorată cu broderii complexe. Peste cămașă, purtau o fustă plisată numită "fotă" sau "vălnic", de obicei în culori vii și cu dungi orizontale. Peste cămașă, femeile purtau un pieptar numit "pieptar" sau "laibăr", realizat din piele și ornamentat cu mărgele colorate și pene. Pe cap, purtau o basma sau o maramă, în funcție de vârstă și statutul marital. În Bucovina, marama purtată pe cap era de obicei decorată cu broderii și alte elemente tradiționale specifice zonei.
Costumul tradițional de bărbați din zona Gura Humorului:
Bărbații purtau o cămașă albă, numită "ie", cu mâneci lungi și guler înalt, brodată cu motive tradiționale. Peste cămașă, purtau o vestă deschisă, numită "ilic", confecționată din stofă sau piele și decorată cu broderii și nasturi metalici. Pantalonii erau lungi, confecționați din stofă și ținuți pe loc de un brâu țesut. Pe cap, purtau o pălărie de paie sau o căciulă de blană, în funcție de anotimp și ocazie.
Zona Gorj
Costumul tradițional de femei din zona Gorjului:
Femeile purtau o cămașă albă brodată, numită "ie", cu mâneci largi și guler înalt. Peste cămașă, purtau o fustă plisată numită "fotă" sau "vălnic", de obicei în culori vii și cu dungi orizontale. Peste cămașă, femeile purtau un pieptar numit "pieptar" sau "laibăr", realizat din piele și ornamentat cu mărgele colorate și pene. Pe cap, purtau o basma sau o maramă, în funcție de vârstă și statutul marital.
Costumul tradițional de bărbați din zona Gorjului:
Bărbații purtau o cămașă albă, numită "ie", cu mâneci lungi și guler înalt, brodată cu motive tradiționale. Peste cămașă, purtau o vestă deschisă, numită "ilic", confecționată din stofă sau piele și decorată cu broderii și nasturi metalici. Pantalonii erau lungi, confecționați din stofă și ținuți pe loc de un brâu țesut. Pe cap, purtau o pălărie de paie sau o căciulă de blană, în funcție de anotimp și ocazie.
